Când Dumnezeu cheamă… [II TPA (B) - 14.01.2018]

Ioan Botezătorul indică pe Isus ca „mielul lui Dumnezeu”.

Omilie
 
De luni am intrat în perioada timpului pe peste an. Este o perioadă mai puţin festivă, dar rămâne totuși importantă. Aici trebuie să crească credinţa şi ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu. Dar liturgia din această duminică rămâne în atmosfera Epifaniei. Ne amintim că această sărbătoare evocă manifestarea lui Dumnezeu magilor. Astăzi se manifestă sub forma unei chemări.

În prima lectură, am auzit relatarea vocaţiei tânărului Samuel. Cuvântul important este „chemare” care apare de unsprezece ori. Două puncte importante ar trebui să fie subliniate: tripla chemare şi promptitudinea răspunsului. Acest răspuns se bazează pe un act de credinţă: „Vorbeşte, Domne, căci slujitorul tău ascultă!” Şi adaugă textul: „Copilul creștea. Domnul era cu el, şi nu a lăsat să se piardă niciunul dintre cuvintele lui să nu aibă efect”. Ca și pentru tânărul Samuel, există multe chemări în viața noastră; nu întotdeauna le auzim; avem nevoie de ajutor şi de a discerne de alte persoane.

Când l-am întâlnit Domnul şi am auzit chemarea sa, nimic nu poate fi ca înainte. Este ceea ce amintește apostolul Paul creştinilor din Corint. El denunță diviziunile și  abuzurile care există în comunitate: învrăjbiri între credincioşi, atentate la castitatea creștină, recurgerea la tribunale păgâne, toate acestea nu sunt tolerabile. Întâlnirea noastră cu Cristos ar trebui să fie punctul de plecare pentru o viață total nouă. Nu poate fi supuși la tot felul de tentații între creștini. Domnul este acolo încă; el continuă să ne cheme. Ca și Samuel, suntem invitaţi să ascultăm de cuvântul său şi să fim conduși de el.

Evanghelia ne relatează despre chemarea primilor discipoli. Aceşti oameni au început să-l urmeze pe Ioan Botezătorul. După cuvântul învățătorului lor ce indica pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu”, ei sunt grăbiți să-l urmeze. Isus îşi dă seama, şi le pune întrebarea: „Ce căutaţi?” Este o modalitate de a-i invită să sape în dorinţa lor. Această căutare după absolut pe care nu și-au potolit-o la Ioan, trebuie s-o perceapă din interior.

Aceeaşi întrebare ne este pusă astăzi: pe cine căutăm? Este adevărat că deseori nu căutăm pe partea cea bună. Mulţi se angajează pe căile pierzării. Dar Domnul este întotdeauna acolo pentru a ne zice: „Veniți şi vedeți!” Ceea ce vedeți depășește tot ce va-ți putut imagina. Așa precum primii discipoli, suntem invitaţi să ascultăm chemarea lui Isus şi să rămânem cu el. Ascultându-l, vom descoperi că cuvintele sale sunt cuvintele vieții veşnice.

Evanghelia insistă, deci, pe importanţa întâlnirii cu Cristos. Dar pentru această întâlnire este posibilă fiind nevoie de intermediari. Mai întâi Ioan Botezătorul care indică pe Isus ca „mielul lui Dumnezeu”. Apoi, Andrei care îl aduce la Isus pe fratele său. Filip care a fost chemat personal de Isus care îi va aduce pe Nathaniel. Căile unora și altora sunt diferite, dar toate sunt apeluri la aceeași vocaţie: a fii „discipoli-misionar”, cum zice papa Francisc.

Acest lucru este valabil şi pentru noi: dacă l-am întâlnit pe Cristos şi dacă am răspuns la chemarea sa, suntem mediatori. În drumul nostru de preoţi, călugări şi laici ne-am împărtăşit din experienţa lor de credinţă. Împreună, unii cu alții, suntem mereu în mers după Cristos. Nu este nevoie de oameni, dar Isus vrea ca să-i asocieze pe toți la munca sa. El se bazează pe noi toţi pentru a fi „mediatorii” şi „mesagerii” de care lumea are nevoie.

Vestea cea bună a Evangheliei trebuie să fi anunţată tuturor, la copii, la tineri și la adulți. Nu este nevoie nici să se convertească nici să se convingă dar este nevoie să depună mărturie şi să faciliteze orice întâlnire personală cu Cristos. Transmis de unii şi de alţii, chemarea Domnului se face auzită din generaţie în generaţie. Prin răspunsurile noastre personale şi colective Trupul lui Cristos se edifică, devine Sanctuar al Duhului Sfânt. Ca și Andrei, putem spune: „L-am găsit pe cel care l-am căutat”.

(pr. Jean Compazieu [2018]; tradus din limba franceză de pr. Isidor Chinez; sursă: 

http://dimancheprochain.org/7294-homelie-du-2eme-dimanche-du-temps-ordinaire-3/).